Adaugat de Alex Huditan in categoria Antreprenoriat, management
Managementul de calitate este o arta
Photo by yohanes budiyanto
Am intalnit pana acum in viata profesionala diferite tipologii de oameni, variind de la cei cu o afinitate extrema pentru reguli si regulamente pana la altii cu o aversiune vadita si manifestata agresiv fata de orice incercare exterioara de a impune anumite constrangeri comportamentale.
Intotdeauna am fost de parere ca regulile sunt benefice si ca ofera echilibru oricarei institutii. Intr-un mediu organizat, lucrurile se intampla mai fluent, oamenii stiu mai clar care le sunt atributiile si care le sunt restrictiile. Compania functioneaza ca o masinarie bine unsa, eficienta. Persoanele din organizatie sunt mai relaxate deoarece asteptarile si procedurile sunt clar definite iar evaluarile ar trebui sa se faca dupa criterii transparente.
In realitate nu este chiar asa. De multe ori, in medii in care regulamentul este considerat mai presus decat ratiunea si evolutia, organizatia stagneaza, oamenii devin mai apatici iar promovarile pierd din vedere criteriul performantei alegandu-l, in schimb, pe cel al conformantei.
Cred ca trebuie sa existe un echilibru intre respectarea regulamentelor (absolut necesare unei convietuiri pasnice) si proceselor (absolut necesare pentru ca sa nu fie nevoie de reinventarea rotii si de un act de creatie si comunicare pentru fiecare hartie care se misca) si a inovatiei organizationale. Performanta trebuie sustinuta activ. Oamenilor sa nu le fie frica sa greseasca sau sa incalce regulile cat timp fac asta pentru a duce plus valoare muncii lor.
Procesele ar trebui sa poata fi schimbate la nevoie, iar ratiunea sa poata sa triumfe asupra regulamentelor. Avem nevoie de inovatori, avem nevoie de persoane dispuse sa schimbe felul de a gandi si de a pune sub semnul intrebarii modul in care se desfasoara lucrurile. Cei care aplica regulamentul ar trebui, la randul lor, sa fie creativi si sa lucreze in spiritul regulilor si nu neaparat conform lor. Este vorba despre incurajarea libertatii de exprimare si nu a haosului.
Voi da un exemplu trivial, care se regaseste in multe institutii in regulamentul de ordine interioara – ora de venit la munca. Voi considera in cele ce urmeaza un mediu “office”, fara contact direct cu clientul, in care se poate lucra autonom, fara dependente majore intre angajati. Cred in necesitatea existentei unui program de lucru, deoarece acesta regularizeaza viata organizationala si ofera tuturor oamenilor un mediu sigur si ordonat, in care sa poata sa-si desfasoare activitatea.
Cred insa ca, pentru persoanele care au o problema cu venitul la program, orele de lucru pot fi flexibilizate in schimbul unor performante remarcabile. Compania s-ar putea folosi de capacitatea sa de a fi dispusa sa ofere anumite privilegii angajatilor de varf ca de un act de PR intern – o situatie in care atat angajatii cat si organizatia au de castigat. Folosind creativ regulamentul, persoanelor cu adevarat performante dar cu probleme in a ajunge la timp la munca li s-ar putea recunoaste contributia suplimentara fiind absolvite intrucatva de la respectarea programului.
Celorlalti angajati, explicandu-li-se motivele, compania ar face dovata umanitatii, ratiunii, intelegerii si a capacitatii de recunoastere a top-performerilor. Pana la urma, care este spiritul unui regulament de ordine interioara? Sa venim cu totii odata la munca sau fluidizarea proceselor de productie si incurajarea performantei?
Parerea mea este ca managementul de calitate este o arta care-ti permite ca gandind, interpretand creativ regulile, creand reguli noi mai adaptate realitatilor din teren si renuntand la precizarile anacronice, sa le oferi colegilor alaturi de care lucrezi un mediu in care sa se simta impliniti, apreciati, importanti si in care ei, la randul lor, sa poata sa ofere maximum de performanta posibila, lucrand nu doar cu mintea ci si cu sufletul.
Voi incheia cu doua citate din Tom Peters:
“We will win in this Age of Intellectual Capital exactly to the degree that our “Talent” (née “workers”) are proud, growing, Independent Actors … Determined to Make a Difference … Determined to Perform with Verve and Flair.”
“It’s remarkable how quickly an excellent culture can be torn apart by poor management.”
