Acum ma bucur de liniste

Noi, cei mari, petrecem o mare parte din viata noastra la serviciu. Aici intalnim oameni, fie pentru mai mult timp, fie ocazional. Pe langa exprimarea de zi cu zi a profesiei, partea grosiera a job-ului, interactionam cu colegii si formam niste relatii pe baza comunicarii intre noi. Este acel aspect care ne umple timpul petrecut acolo, dar care ne da sens si energia de care ne place sa ne bucuram cand vrem sa incepem si sa ducem lucrurile la bun sfarsit.

Am colegi care in opinia mea sunt pozitivi, sinceri, curati, dar si din cei care au tendinta de manipulare, aduc stirile negative in birou si induc frica: de viitor, schimbare, trecut, de a trai etc. Asta e mediul general de la aproape orice job.

Am fost tentata sa raspund acestor colegi negativisti cu aceeasi moneda, stiind ca astfel, pe limbajul lor, insemna ca undeva trebuie sa inteleaga ca au gresit. Ce ne facem cu acestia? Concret, am fost lovita in plen, cu toti colegii care formau un grup nou, de catre colega mea printr-o discutie care facea referire o intamplare mai veche, de acum poate 5 ani.

Spusesem un lucru negativ si cu incarcatura emotionala la adresa acesteia, iar ea nu a putut sa uite. Brusc, in urma unei discutii inofensive, ea si-a reamintit acel scenariu si am simtit toata starea ei si efectul ce l-a obtinut. Mi-am zis: daca nu o mai salut, poate o sa inteleaga ca a gresit: nu era momentul si nu avea de ce sa-mi spuna asta.

Aparent, actiunea era de partea mea, imi umpleam ego-ul meu de acel raspuns. Ce credeti: am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau, desi logica mergea in alta directie. Intrasem intr-un ciclu: cu cat gandeam mai rau despre acea persoana, cu atat starea mea interioara se deteriora.

Am avut sansa sa fiu indrumata spre a-i cere iertare colegei mele intr-un fel sincer si deschis, din suflet, doar noi doua. A fost mai greu decat imi imaginam, dar dorinta de a fi in echilibru, de a readuce acea stare de liniste in mine era foarte clara.

Si acest lucru s-a intamplat. Am plans mult timp dupa aceea, sufletul meu se descarca de acea povara nedorita, veche. Astfel, toate problemele mele au disparut ca din senin.

Acum ma bucur de liniste, am fost iertata si acel conflict s-a stins.

Fiecare din noi are propriile lectii pe care le invatam in orice loc si situatie. Ca sa fim mai linistiti, mai impacati cu noi insine, avem nevoie sa ne iertam pe noi, pe cei care ne-au gresit si ceilalti sa ne ierte pe noi, daca e nevoie.

Luminita Dinca