6 Aprilie

5 comentarii pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria Antreprenoriat

Antreprenoriatul nu este despre bani ci despre libertate

Intotdeauna ne lasam manati de viata in furtuni care nu sunt ale noastre, si pentru ca intodeauna ne dorim mai mult, uitam sa fim fericiti doar de dragul de a face mai multi bani. Sperand ca intr-o buna zi, cu acesti bani ne vom putea cumpara fericirea. Ne putem cumpara sanatatea, ne putem cumpara chiar si timp, dar nu ne vom putea cumpara niciodata fericirea.

Cand spui ca mergi la o discutie despre antreprenoriat te gandesti in primul rand la ce chestii destepte vei mai invata ca sa faci mai multi bani, ca sa iti optimizezi mai bine timpul si sa scoti un profit mai mare. Nu te gandesti nici o clipa la faptul ca nu vrei sa muncesti 16 ore pe zi si te gandesti doar la cum putem face ca in cele 16 ore pe zi cat suntem treji sa putem face si mai mult. Fara sa ne dam seama ca zi de zi constant aceasta atitudine ne oboseste si ne scade productivitatea, puterea de creatie si toate celelalte calitati care ne-ar putea oferi o viata mai buna.

Astfel uitam ca antreprenoriatul nu este despre bani ci despre libertate. Si daca toti visam la acea libertate ce fel de antreprenor de succes e acela care are foarte multi bani, dar munceste in continuare din zori si pana tarziu in noapte. In capcana de a face cat mai multe lucruri interesante uitam de noi, si ne trezim la un moment dat ca viata noastra nu mai e a noastra, ca este doar o insiruire de evenimente puse intr-o agenda, unde chiar si cina cu sotia de ziua ei este pusa acolo si nu dureaza decat 3 ore pentru ca dupa accea avem alt lucru important de facut.

In loc sa facem ceea ce ne dorim, ajungem sa fim sclavii proprilor idei care ne subjuga, ne limiteaza si ne tin la un moment dat pe loc prins intr-un cerc vicios din care credem ca nu putem iesi. Ai impresia ca toate afacerile se vor darama fara tine, fara sa detii tu controlul lor absolut, si ca nimeni nu poate face treaba asta mai bine decat tine. Gresit, sunt altii care o pot face mai bine decat tine si o pot face pentru tine.

Antreprenorii nu sunt baieti destepti care fac bani, aceea sunt doar baietii destepti si in general fac afaceri cu statul. Antreprenorii sunt oameni carora le place aventura, libertatea si cautarea de noi solutii la problemele pe care le gasesc in drumul lor prin viata. Vor sa inoveze, sa creeze, si sa gaseasca noi soluti, eu i-as numi mai repede niste mici inventatori ai afacerilor. Si de multe ori se chinuie sa lase deoparte logica si calculele matamatice pentru a urma un alt drum. Un drum care poate fi un succes sau un esec. Un esec din care ei vor invata ceva si vor merge mai departe.

Un anteprenor utilizeaza cu maestrie timpul si banii pentru a face lucruri pe care altii le-au catalogat drept imposibile. Desi par mici magicieni, nu sunt, si tot ce realizeaza ei se bazeaza pe un singur element la fel de important ca insasi maestria lor: Oamenii.

Haotik


6 Aprilie

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria Dezvoltare Personala

Pozitiv


x

Pozitiv este faptul ca sunt persoane , de ambele genuri : Alex Gavriliu si Madalina Uceanu care au initiative pozitive si au energie sa se puna la dispozitia celor ce vor sa ia o directie pozitiva iar initiativele lor au efect viral.

Pozitiv este ca sunt persoane care constientizeaza ca exista o stare de mai bine.

Pozitiv este ca acele persoane fac pasi in atingerea acelei stari generate prin dezvoltare personala.

Pozitiv este faptul ca putem incepe sa gandim pozitiv si ca orice „hop” trebuie considerat nu doar o etapa importanta in dezvoltarea personala ci mai mult, trebuie considerat cel mai bun lucru ce ti se poate intampla pt ca genereaza maririea campului vizual.

Pozitiv este faptul ca pana nu de mult traiam intr-o negatie continua.

Pozitiv este faptul ca am descoperit ca exista pozitivul.

Pozitiv este faptul ca am reusit sa identific ca in orice negare exista o acceptare.

Pozitiv este ca nu exista o scala valori raportata la 0 iar intervalul este minus infinit si plus infinit, ci scala de valori pleaca de 0 catre plus infinit intotdeauna.

Pozitiv este faptul ca pt a evolua nu e preferabil confortul si nici disconfortul ci o stare de a constientiza totala continua.

Pozitiv este faptul ca nu exista viitor sau trecut ci doar prezent.

Pozitiv este faptul ca la orice amenintare putem rade si spune … E OK!

Pozitiv este faptul ca avem ganduri multe si minunate.

Pozitiv este faptul ca avem posibilitatea si mijloacele sa le punem in practica.

Pozitiv este faptul ca putem genera noi insine o concretizare a gandurilor prin ceea ce facem.

Pozitiv este ca gasim solutii in noi.

Pozitiv este ca avem nevoie de schimbare, o constientizam si actionam in acest sens.

Pozitiv este ca solutia oricarei probleme incepe prin a gandi pozitiv.

Pozitiv este ca chiar negarea insasi este o forma de pozitivism.

Pozitiv este sa traim pozitiv.

Articol scris de Ianis.


5 Aprilie

un comentariu pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria Invitati Speciali

Ce te motivează să te ridici în fiecare dimineață din pat?

Fotografie de Stelian Pavalache

Ce te motivează să te ridici în fiecare dimineață din pat? Când am găsit această întrebare într-o carte de memorii, nu am găsit decât răspunsuri de moment. Să termin ceea ce deja am început, să nu-mi dezamăgesc părinții și prietenii, să-mi împlinesc câteva vise pe care le cresc în mine încă din adolescență, să-mi plătesc niște datorii.

Nu contează atât răspunsurile, cât senzația din fața întrebării că mă aflu într-o rețea de oameni și idealuri, rețea de unde nu pot scăpa decât mergând înainte. O rețea care mă împinge pe drumul unde pot să-mi desfășori propriile posibilități. O rețea unde unii scriu cărți, alții construiesc afaceri, alții devin eroi ai implicării sociale, unii se implică în politică, iar alții lasă totul și pornesc de la capăt pe alte meleaguri.

Nu contează nișa sau rețeaua în care cineva se mișcă, atâta timp cât acest cineva rămâne fidel propriilor motivații, fidelitate care este într-un final recompensată.

Am 30 de ani, 6 ani de blogging și 2 ani de implicare socială. În această ultimă direcție am pornit – alături de câțiva prieteni – un proiect care poartă chipul unei din marile mele pasiuni: cărțile. Proiectul se cheamă Lecturi Urbane, a pornit acum ceva timp în București, iar acum se întâmplă în peste 30 de orașe din țară. Un proiect situat în propria rețea unde motivațiile a sute de oameni s-au contopit și creează în mod continuu povești de succes.

Invitat de Alex Gavriliu, luni, 18 aprilie, voi fi prezent la Monday’s Business and Life Talks unde vom putea discuta câteva dintre poveștile din spatele motivației de a merge înainte, povești care m-au inspirat, povești pe care le-am aflat din mers.

Adrian Ciubotaru


4 Aprilie

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria Viata

Teama de esec

Am auzit de-a lungul timpului mulţi oameni spunând că eşecul e benefic, pentru că el ne ajută să creştem învăţând din propriile noastre greşeli. Se spune că eşecul aduce o nouă perspectivă asupra vieţilor noastre şi ne oferă un feedback preţios asupra a ceea ce avem de îmbunataţit. Iar asta ne ajută să evoluăm.

Învăţăm de mici teorii motivaţionale de genul: “cei care au eşuat de mai multe ori au avut cel mai mare succes”. Sau: “propune-ţi să atingi luna şi chiar dacă nu vei reuşi, vei ajunge cu siguranţă la stele”. Sau: “ce ai îndrăzni să faci dacă ai şti că nu poţi eşua?”

Care e până la urmă ideea cu eşecul? Învăţăm cu adevărat din el, sau doar pretindem că o facem? Ştim să renunţăm la timp la ceva care în mod evident va fi un eşec sau persistăm acolo? Avem curajul sa încercăm din nou după ce am eşuat?

Se pare că de multe ori oamenii insistă în aplicarea unei idei deşi sunt conştienţi că va fi un eşec. Ei fac acest lucru datorită sentimentului de angajament: “Am intrat în horă, acum joc”, spun ei. “Nu pot da înapoi tocmai acum. Ce vor crede cei din jur despre mine?” Se întâmplă asta cu antreprenori, cu manageri, dar se întâmplă în egală masură atunci când tragem cu dinţii de o relaţie care nu mai este demult funcţională. De multe ori e nevoie de mai mult curaj pentru a “termina” relaţia sau business-ul decât pentru a le susţine.

Învăţăm deci din greşeli? Sau suntem mult prea orgolioşi pentru asta? De ce ne temem atât de tare de eşec? Pentru că eşecul loveşte direct în stima noastră de sine, adesea mult prea fragilă oricum.

Pe de altă parte deci, atunci când spunem că învăţăm din propriile noastre eşecuri, nu facem de fapt decât să minimizam pierderile, astfel încât să ne protejăm pe cât posibil stima de sine. Blamarea circumstanţelor (nu a fost vina mea, am avut ghinion) sau minimizarea importanţei (oricum nu îmi doream atât de mult să reuşesc) au exact această explicaţie.

Abordăm lucrurile aşa pentru că avem nevoie să ne protejam. Cui îi pasă care e adevărul sau ce putem invăţa din ceea ce ni s-a întâmplat ? Ceea ce contează până la urmă este să găsim în noi capacitatea de a ne automotiva să avem din nou încredere în noi pentru a mai încerca o data. Şi pentru că eşecul loveşte fix în încrederea în sine, tot ceea ce avem de făcut este să o protejăm cu toate mijloacele pe care le avem la îndemană.

Prin urmare, deşi sună foarte frumos ideea că învăţăm din propriile noastre greşeli, în realitate eşecul doare foarte tare. Şi atunci, fie pentru a ne proteja, fie pentru a ne reveni după o lovitura, cel mai adesea alegem nu să învăţăm din eşec, ci doar să îi minimizăm importanţa.

Am auzit la Monday’s o abordare interesantă asupra posibilităţii de a eşua: “când am o idee – spunea Andrei Roşca, mă gândesc din start cum o să fac dacă nu merge aşa, cum o să o fac să meargă”. Până la urmă, atunci când începem ceva – fie că e vorba de un business, fie că e vorba de o relaţie, e bine să ne asumăm din capul locului şi posibilitatea de a nu merge. Aceasta nu înseamnă nicidecum o atitudine de învins, ci o abordare realistă, în care eşecul e ceva posibil (nu probabil) şi care nu ar trebui să ne puna la pământ, ci doar sa ne mai înveţe câte ceva.

Păcat că nu ne mai amintim de câte ori am căzut atunci când învăţam să mergem. Cu toate astea, nu făceam din asta o tragedie şi nici nu cunosc pe cineva care să fi renunţat…

Raluca Savu


31 Martie

un comentariu pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria entuziasm

Totul pleaca de la entuziasm!


Sunt unele intalniri
, cu oameni pe care poate nu-i mai cunostea-i pana atunci si care reusesc sa te schimbe, care reusesc sa modeleze si sa-ti dea impulsul de care ai nevoie pentru a face un lucru. O astfel de intalnire o reprezinta Mondays, partea buna e ca intalnirea aceasta se poate repeta, poti participa de mai multe ori.

Pentru mine intalnirea trecuta, cea in care a fost prezent Andrei Rosca, a insemnat mult, m-a marcat cu idei ce m-au facut sa inteleg o noua perspectiva. A fost o intalnire prin care am mai pus cu grija in locul lor predefinit cateva piese din uriasul puzzle numit viata. Am fost puternic marcat de urmatoarea fraza “entuziasmul e valoros doar daca-l canalizezi”. Si brusc am disparut din contextul intalnirii, m-am vazut pe mine in nenumarate situatii in care eram foarte entuziasmat, inca sunt cand vine vorba de multe lucruri si dupa aceste stari de entuziasm treceam direct intr-una aproape de depresie si nu am inteles niciodata de ce. Raspunsul meu acum, este ca iroseam o sursa enorma de energie, in loc sa ma folosesc de ea; sa ma bucur de mai mult decat de o stare de spirit, ajungeam doar sa fiu entuziasmat, fara sa fac absolut nimic.

Era un entuziasm lipsit de actiune. Am facut rapid o paralela intre momentele cand eram foarte “flower power” si momentele cand entuziasmul meu a dus la creatie, la actiune. Acesta a fost momentul in care am inteles la ce se referea Andrei prin “e valoros daca-l canalizezi”. Avem prin jur doar oameni entuziasmati; si nu e absolut nimic gresit in asta, e o stare de spirit enorm de placuta, un mod hedonistic de ati petrece ziua, insa cand vine vorba de business acest entuziasm trebuie canalizat, trebuie utilizat drept resursa care e cu adevarat. E ca diferenta dintre un profesionist si un amator. Cu toti am vazut, sau am mers poate pe niste role, e un entuziasm aparte ce sta in aceasta activitate. E o libertate aparte. Trebuie sa-ti echilibrezi intregul corp, apoi sa inveti sa te folosesti de miscarile tale naturale pentru a merge mai departe. Inveti sa le faci mai line, mai fluente. Si uite asa ai reusit, ai invatat sa mergi pe role. Esti entuziasmat, in 3-4 ore poti invata sa mergi pe role, lucru pe care slabe sanse sa-l mai uiti vreodata.

Si totusi unii iau acest entuziasm si il duc mai departe, fac din entuziasm o pasiune, transforma o stare de spirit intr-o actiune, intr-un mod de viata chiar. Totul pleaca de la un entuziasm initial si o oportunitate, o libertate, si ajunge la ceva mirific. Devine placut la privire, si captivant. Devine un “vreau si eu sa invat sa fac asta” :-) .

Razvan Olaru


30 Martie

un comentariu pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria Antreprenoriat, Cariera, Dezvoltare Personala, Mondays, Viata

Experienta Monday’s

Am venit la Monday’s adusa de un prieten care mi-a povestit foarte frumos despre eveniment: “sunt oameni misto, se discuta liber, afli o gramada de lucruri interesante, si prinzi curaj sa incepi ceva”.

Nu mi-am facut multe asteptari, dar am fost impresionata de naturaletea cu care s-a desfasurat totul : atmosfera placuta si primitoare, oameni interesanti cu povestile lor de viata, si invitatul Andrei Rosca, un antreprenor curajos. Discutiile au fost pe diferite teme, atmosfera a devenit antrenanta si am cules diverse sfaturi despre antreprenoriat. Deasemenea am primit si o lista de lecturi “obligatorii”. Am invatat ca banii nu trebuie sa fie scopul suprem, ca trebuie sa actionezi imediat atunci cand ai o idee buna si ca esecul nu trebuie sa te sperie ci sa te motiveze.

Abia astept intalnirea viitoare pentru a cunoaste si alti oameni dornici de a se dezvolta profesional dar si personal. Daca simti ca ai potential si nu sti cum sa il folosesti in directia potrivita, sigur intalnirea de la Monday’s iti va deschide o alta perspectiva asupra lucrurilor.

Acum eu recomand cu drag prietenilor: “Veniti la Monday’s, sunt oameni misto, se discuta liber, afli o gramada de lucruri interesante, si prinzi curaj sa incepi ceva”.

Cu drag,

Ioana Bunghez


28 Martie

3 comentarii pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria Cariera

Jobul sunt eu ?

Consultant, Jurist, Antreprenor, Fotograf  - au fost raspunsuri pe care le-am dat de-a lungul timpului la intrebarea : cine sau ce esti ? Am raspuns de multe ori natural,  insa la un moment dat dupa ani in care raspunsul a fost exact in acelasi tipar am inceput sa-mi pun intrebari.

M-am intrebat : Oare doar atat sunt ? Oare e normal sa raspund asa ? Atunci cine sunt ? Si intrebarile acestea au aparut in mintea mea mai ales in momente de criza, in momente cand simteam ca jobul, business-ul sau activitatea mea ma sufoca.  Aceste intrebari au aparut atunci cand am inceput sa simt ca sunt, sau cel putin pot fi, mult mai mult decat ceea ce fac in momentul prezent.

Am realizat ca mult timp ma identificasem cu jobul meu. Viata mea devenise totuna cu activitatea mea si in mare se reducea la acest lucru. Despre aceste lucruri si multe altele ce au legatura cu acest subiect vorbim la Monday’s luni 4 aprilie asistati de Madalina Uceanu Career Coach & Senior HR Advisor.

Intrebarea si tema intalnirii va fi  ”Jobul sunt eu ? “

Sunt foarte bucuros ca vom fi insotiti in aceasta experienta de Madalina, avand in vedere credintele ce stau la baza activitatii sale personale si a companiei pe care o detine Career Advisor:

  • -  Oamenii se pot schimba.
  • -  Problemele de care ne lovim atunci cand vine vorba despre cariera noastra pot avea o rezolvare.
  • -  Oamenii isi doresc sa evolueze si sa se simta bine facand asta… dar nu stiu intotdeauna cum.
  • -  Exista in fiecare din noi suficienta vointa si putere pentru a face lucrurile pe care ni le dorim.
  • -  Putem oricand sa invatam sa ne punem intrebarile bune si sa gasim raspunsurile potrivite.
  • -  Dupa ce invatam de la altii e randul nostru sa ii ajutam pe altii sa invete.
  • - Trebuie sa nu uitam niciodata sa gresim … ca sa putem invata sa reusim.

Va astept cu drag  sa va inscrieti dand un click in partea de sus a acestei pagini. In acest moment mai sunt disponibile 7 locuri din totalul celor cincisprezece.

Alex Gavriliu


28 Martie

un comentariu pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria Dezvoltare Personala

Noua reteta veche

Pentru cei care au lipsit luni de la ore am sa incerc sa fac un sumar al lectiilor invatate:

1. in spatele rezultatelor remarcabile sta multa munca si
2. in spatele rezultatelor remarcabile exista si esecuri

Sunt niste lectii pe care aparent si Michael Jordan le-a invatat candva. Eu nu sunt baschetbalist si mi-e
absolut indiferent ce rata de succes am la aruncarile de la 2 metri, dar pot sa apreciez performanta unei baschetbalist.

Exemplul de mai sus l-am dat pentru ca fiecare avem o parere despre ce inseamna sa ai succes, insa tuturor ne este destul de clar cand vedem ceva remarcabil. Si desi la prima vedere acestea par niste lectii nu tocmai optimiste am sa incerc sa le prezint din perspectiva pozitiva.

In spatele rezultatelor remarcabile sta multa munca. Din punctul meu de vedere asta inseamna ca daca planuiesti binisor si lucrezi zi de zi in directia respectiva, printr-o simpla lege a probabilitatilor, intr-o buna zi ajungi sa obtii acel rezultat remarcabil. Asta face ca in momentul in care esti lovit de lene sa ai de luat o decizie destul de simpla: fie iti amani rezultatul pe care il urmaresti si care te-ar face fericit cu inca o zi, fie faci efortul ala suplimentar si te motivezi stiind ca e singurul mod in care poti sa excelezi (pro tip: e mai bine sa iei decizia inainte sa ti se faca lene)

In spatele rezultatelor remarcabile exista si esecuri. Este o lectie pe care am invatat-o abia anul acesta. Inca nu o inteleg in totalitate, dar incerc sa o aprofundez zi de zi. Tuturor ne e frica de esec si de respingerea tribului care poate sa vina cu acest esec. Din fericire pentru noi, epoca de piatra a trecut de ceva timp si pericolul sa fim exclusi din trib e destul de mic. Din nefericire pentru noi, creierul crede ca in continuare traim in comunitati de 150 de oameni maxim si ii este cam greu sa ne lase sa experimentam fara sa ne fie frica. Pe mine m-a ajutat sa constientizez ca e ok sa si gresesti si ca frica asta de a face lucrurile perfect de fiecare data ma bloca de multe ori.

Ii multumesc lui Andrei pentru aceste doua lectii si bineinteles pentru carte (pe o puteti downloada si voi de pe blogul lui). Si in incheiere va recomand o carte scurta si la subiect:  Seth Godin – Poke the box.

Comentariile si eventualele exemple personale sunt binevenite mai jos si desigur, daca il considerati un articol util, dati-l mai departe.

Marius Pop


24 Martie

3 comentarii pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria Perceptii

Un spatiu unde te poti incarca pozitiv

Ce a insemnat Mondays pentru mine pana in 4 martie: nimic. Nu stiam ca exista. M-am inscris pentru ca am vazut ca va participa Stefan Murgeanu si imi doream un autograf de la el pe un exemplar din Ghidul carierei tale pe care il primisem in urma unui concurs pe blogul lui.

Ce am asteptat de la Mondays intre 4 martie (dupa ce am rasfoit un pic blogul ) si 7 martie ora 20:00:  sa ajung intr-un spatiu unde sa ma incarc pozitiv pentru a suporta mai usor zbaterea lumii in care traiesc. Vroiam sa intalnesc oameni optimisti si nu resemnati ca viata lor este dirijata din exterior de alti factori cu care nu pot lupta. Sa primesc informatii pentru intalnirile pe care eu le am la o fundatie pe un program de educatie financiara.

In timpul intalnirii m-am bucurat ca un copil mic. Am invatat 2 lucruri esentiale (cv-ul trebuie sa fie scris conform cerintelor din anuntul de angajare si sa nu ridici asteptarile de la inceput). Am avut niste emotii imense. Speram sa nu se vada ca imi tremurau mainile. Ma transformasem intr-un burete care incerca sa absoarba cat mai mult din informatiile care pluteau in camera in timp ce se povestea. Erau persoane interesante, care au preferat sa taca. Nu stiu de ce.

Ce s-a intamplat de marti pana azi: am povestit, am vrut sa motivez un om care mi-a aparut in cale, am citit Suntem furtuni de Andrei Rosca si mi-am dat de 3 ori peste maini ca sa nu ma inscriu si la intalnirea din 21 (pentru ca as lipsi de la ritualul de seara cu copilul si asta nu mi-o permit decat foarte rar), am incurajat un prieten sa mearga mai departe. Nu pot sa spun daca am facut mult sau putin, stiu insa ca am facut ceva si ca vreau sa continui. Am gasit un scop, care pentru o parte dintre prieteni este inutil pentru ca nu se masoara financiar.

Elena Vasilescu


23 Martie

7 comentarii pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria Dezvoltare Personala

Traiesc azi

Luni 7 Martie l-am intalnit pe domnul Stefan Murgeanu care, prin scrierile sale, m-a ajutat atunci cand incercam sa-mi depasesc limitele. Am ajuns la Monday”s si m-a intampinat cu un zambet, ceea ce eam apreciat foarte mult! A fost o seara speciala si am invatat multe….si m-am simtit speciala….spre uimirea mea dumnealui a apreciat foarte mult toate mesajele mele.

Dar cel mai important lucru pe care l-am invatat a fost sa ma bucur de ceea ce am, sa gasesc fericirea in realitate, nu in vise…pentru ca visele neimplinite dor si nu mai vreau durere! Este grozav sa traiesti azi si sa vezi doar partea plina a paharului. Zilele astea, gandind la ceea ce s-a intamplat luni seara, la ceea ce am invatat, am realizat ca astazi traiesc visul pe care il aveam acum un an, doi; si nu ma bucuram deloc pentru asta.

Azi m-am simtit asa bine, am avut spor in tot ceea ce am facut, iar la sfarsitul zilei mi-am spus: ce zi grozava am avut azi, ce bine mi-a fost! Este minunat sa am sufletul asa usor, e minunat ca ma bucur din nou de tot ceea ce imi aducea odata bucurie si zambete. Sunt foarte hotarata sa ma concentrez asupra mea, sa ajung acolo unde visez dar fara sa ma grabesc, asa usor, usor….aaa, si am mai invatat ceva: maine ma asteapta ceva mai bun, un loc de munca mai bun, un salariu mai bun, o viata mai buna.

Asta daca permit lucrurilor bune sa se intample si daca fac ceva in acest sens! Este mare lucru ca ma simt impacata cu mine, cu felul meu de a fi, nu mai vreau sa ma schimb, doar sa mai imbunatatesc cate ceva(trebuie!!!)! Domnul Stefan Murgeanu este de o amabilitate, de o bunatate rar intalnita, are un sfat, un zambet, o mana intinsa pentru oricine are nevoie. Este genul de om care scoate tot ce-i mai bun din oameni, asa s-a intamplat cu mine.

Multumesc domnule Stefan Murgeanu pentru ceea ce simt, pentru starea de bine, de optimism pe care o am acum! Multumesc Alex Gavriliu ca ma inveti atatea, (chiar daca doare si inteleg mai greu), ca am cunoscut oameni minunati, ca si tine!

Cu respect si admiratie,

Rodica Panait

PS: Cu capul sus spun Multumesc!