19 Iunie

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Fairplay

Cind eram tanar si liber, si imaginatia mea nu avea limite, visam sa schimb lumea.
Pe masura ce imbatrineam si deveneam mai intelept am descoperit ca lumea nu vrea sa se schimbe, asa ca am hotarit sa privesc mai putin departe, si anume sa-mi schimb doar tara.
Dar ea parea sa fie de neclintit.
In amurgul vietii, intr-o ultima incercare disperata, am incercat sa-mi schimb doar familia, pe cei apropiati mie, dar, vai, nici ei nu au vrut asta.
Abia acum, cind Dumnezeu ma ia la el, mi-am dat seama ca daca m-as fi schimbat pe mine mai intii, atunci prin acest exemplu mi-as fi schimbat familia.
Incurajat si insufletit de ei, as fi gasit putere sa-mi fac tara mai buna si, cine stie, poate chiar as fi schimbat si lumea !” Anonim

Trebuie sa avem trei mandrii: trecutul, prezentul si viitorul.

Cel mai valoros titlu din univers, lume, tara si famile este de OM ADEVARAT: Ideile divizeaza, idealurile unesc! Trebuie sa vedem lucrurile multi – dimensional, de la interior si spiritual la exterior si material. In viata, avem nevoie de un plan sau sistem pentru pace, libertate, iubire, fericire si rezultate patriotice. Sunt multe feluri de a evalua succesul interior si exterior.
Aluzie la persoana si cultul personalitatii e o tumoare canceroasa.  Peste 100 de ani nu va mai avea importanta – lip service:) retoricile si propagandele false. Unicul lucru care va conta, daca ai insemnat ceva in viata unui COPIL. Divortul nu este decat o constatare a absentei, a disparitiei, a distrugerii iubirii si prin urmare … ramane o simpla declaratie a neexistentei casatoriei. Un copil se creste in doi. Omul trebuie sa fie curat si frumos. Restul ” e vorbe ”.

In iubire, viata are sens. In iubire este esenta libertatii, pacii si fericirii. In iubire urci cei mai inalti munti din lume, te scufunzi in oceane si inoti cele mai salbatice mari. Nu poti cumpara aceasta iubire nici cu 1000 de biliarde de euro! Fara iubire adevarata, exista iad : destramarea familiei si confuzia personala, deprimare ca totul a fost vanare de vant fara adevar… rusine, regret, singuratate samd. Omul fara iubire sincera si familie, se deterioreaza.

Controlul, in orice forma, este un semn de frica, in special frica de a nu fi iubit. In dragoste, viata, afaceri, politica, arta, nu se poate minti.  Bunele maniere nu au legatura cu banii. Omul fals traieste intr-un stres continuu. Omul egoist traieste singur.
Nu poti fi siret cu constiinta. Oricine poate arunca diverse fumuri, baloane si diversiuni din experiente, tocmai pentru a fugi de raspunsurile pe care trebuie sa le dea legat de trecutul, prezentul si viitorul sau :)

Traim intr-o lume decazuta. Actele gresite de iubire sunt acte deviate si ilicite. Sexul liber si libertinajul sexual: Fratele are relatii cu sotia fratelui iar fiul cu mama sa. Apropo de experienta. Homosexualismul si lesbianismul este ultimul nivel al omului si a valorii iubirii deviate. Incestul: tatal a trei fiice traieste in concubinaj cu toate trei. Fenomenul suicidului la fiecare 8 secunde : cineva este violat moral, spiritual sau fizic. Gasim slabiciuni in view-ul valorilor crestine, confucianiste, budiste si umanitare, dar nu in valorile fundamentale ale familiei. Spiritualistii, ghicitorii si initiatii falsi de toate soiurile nu au o interpretare corecta a adevarului. Casatoria este ceea ce doi oameni au facut din ea. Oamenii falsi traiesc intr-un stres continuu. Multi profeti sau poeti falsi va asigura ca stiu sa iubeasca. Ceilalti sau altii sunt cei care nu stiu… In final.

Trebuie sa vedem valorile umane nu numai in termen social, psihologic sau economic dar si in termeni principiali.

Conceputul se aplica in toate relatiile umane. Putem spune ca o gandire clara contribuie pacii din noi insine, in familiile noastre si in lume. Constiinta este un registru. Constiinta stie tot. Viata este inregistrata in detaliu. Traim in era informatiei, dar datorita istoriei si mentalitatii inoculate de trecut, avem un singur defect: nu gandim cu capul nostru si ii lasam pe altii sa gandeasca pentru noi. Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Orice mesaj, scriere purtatoare de lauri, linguseli si laude va fi respinsa. Oamenii au invatat sa creada si sa traiasca in minciuna. Experienta lor ii face sa se simta in siguranta, indiferent daca este reala sau fictiva. Din pacate, ei ajung sa sufere, intrucat cred in ceea ce stiu, si aproape tot ce stiu este fals. Experientele proprii nu sunt adevarul insusi: cauza problemei are de-a face cu morala si decaderea adevarului. Experienta adevarata cu un om, ar trebui sa fie pacea. A fi holy inseamna a fi royal. Un stil de viata pur este mai vibrant decat toate aventurile din lume. A fi familist inseamna a fi ca Dumnezeu… Din 2013 intram in era familiei … era pacii. Trebuie sa stiti, ca stiu, ca nimic nu stiti, din ceea ce stiti. Nu exista libertate fara responsabilitate, libertate fara atitudine si libertate fara realizari.

Un gram de practica valoreaza cat tone de teorie.

Filozofic – un om firesc face un bine de dragul binelu/ din respect fata de lege. Religios – un om firesc face binele din dragoste fata de Dumnezeu. Uman – un om firesc face binele din dragoste de sine. Politic – un om firesc face binele din dragoste fata de societate si din consideratie de sine insusi.

Experienta nu-i decat o clipa trecatoare!

A bon ententeur, salut!

Cazimir


16 Iunie

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Despre Spirit si Suflet in 2012

Am ajuns la intalnirea Mondays de saptamana trecuta putin mai devreme, gandindu-ma ca voi avea ocazia de a-l cunoaste pe Dragos Argesanu, omul care a scris acele carti cu rasunet si mi-a inspirat o parte din familie si cativa prieteni apropiati, care la randul lor au rezonat cu scrierile si teoriile sale, scrieri care au ajuns la mine pe care orala si narativa a apropiatilor mei. Interesant, mi-am spus, la momentul in care auzeam vorbindu-se de „Vibratie”, Sfinti, parintele Argatu, demoni, ingeri si arhangheli, curatare energetica dar si de„legaturi in astral“ sau „dreptul divin“ al fiecaruia din noi. Recunosc,  nu i-am citit cartile, o succesiune de evenimente poate nu intamplatoare au facut sa nu i le citesc, tentativa mea esuand in momentul in care am inceput a lectura o carte „grea”, putin mai avansata decat puteam duce eu si alaturi de mine, puterea mea de intelegere.

Seara Mondays si-a inceput cursul placut, intr-un ton pe intelesul tuturor, Dragos evitand sa foloseasca expresii si cuvinte de specialitate, un aspect ok care s-a mentinut pe tot parcursul serii. O parte din public, din ce mi-am dat eu seama, erau necititori de carte a „nebunului simpatic”, dar cu cateva studii si invataturi, unele bazate, altele mai firave in ceea ce priveste spiritulalitatea, insa cu puternice pareri proprii despre spirit si suflet, care au animat seara si pe alocuri, au trecut peste putinele reguli Mondays. O alta parte din public, era evident cunoscatoare de text si intamplari ale invitatului special, observandu-se printre randuri, ca oamenii nu erau la prima lor experienta cu Dragos Argesanu si din dorinta acestora de a interactiona cu invitatul, mai treceau si ei pe rosu in materie de reguli. S-au dat cateva cartonase galbene, totul ok.

Nu tin mortis sa dezbat spusele si „adevarul” lui Dragos prin prisma opiniei mele. Nu i-am citit cartile! Unele lucruri si experiente ale sale mi-au placut, altele nu. Ca in orice suita de discutii, cu unele te identifici, cu altele nu.  Cert e ca omul Argesanu n-a venit luni seara la Mondays sa-si creeze noi fani sau contestatari, a venit, dupa cum el insusi a marturisit, din curiozitate de a vedea despre ce este vorba si de ce nu, de a raspunde la intrebarile care n-au intarziat sa apara. Ca poate si-a facut alti fani si/sau alti contestatari, e partea a 2-a. A fost per total o seara foarte interesanta, sa vezi si sa asculti un om care a trecut prin multe „scolarizari” atat ale institutiilor de invatamant romanesc dar si ale vietii in afara granitelor tarii, ca povesteste de bine si rau, de religii care mai de care mai graitoare de adevar, de oameni iluminati,  de crestinism si de preotimea din Romania, dar si de institutia familiala in general. Tind sa-l cred in convingerile sale religioase pt.oamenii care l-au inspirat si l-au indrumat s-ajunga unde este acum, ca a facut bine in decursul timpului si ca asta e scopul nostru final al tuturor, sa facem mult bine (lucru pe care mi l-a impartasit in decursul anilor si bunul meu prieten de la Tg-Jiu care mi-a vorbit prima data de Dragos Argesanu).

Am fost martor in decursul timpului la imbunatatirea firii umane si la apropierea de Dumnezeu a catorva persoane importante pt. mine datorita scrierilor si cartilor sale si asta mi-a fost suficient sa cred ca omul Argesanu poate schimba lucrurile nu numai prin terapie dar si prin carte si cuvant scris. Cu unele pareri ale sale nu pot insa rezona din principii diferite si le iau ca pe „Adevarul lui Dragos Argesanu” ceea ce din spusele invitatului Mondays, a fost si dorinta sa. E dreptul fiecarui participant de luni seara dar si dreptul fiecaruia in general, sa traga propriile sale concluzii, sa aiba propriile sale convingeri atat religioase cat si de viata!  Toate sunt bune, in mod individual pt. fiecare din ei.

In final, ii multumesc lui Alex pt. invitatie si il felicit pt. tot ceea ce intreprinde in acest proiect.

Octavian Olaru



15 Iunie

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Intalnirea de la Monday’s cu O.D.A. si inca 14

Sunt in cautare de liniste. Nu stiu de ce am ajuns sa ma duc intr-un club de noapte pentru a-mi gasi linistea, dar dupa cum stim nestiute sunt caile Domnului!

Intrunirea de luni seara din clubul Planters a reprezentat mai mult decat o simpla si banala intalnire in care fiecare isi da cu parerea despre cum ar trebui sa ajunga sa-si gaseasca locul de munca la care ar putea sa dea maxim de eficienta…

E-adevarat ca daca nu esti impacat cu ceea ce faci ca si job dar nu numai iti creaza mii de schizme interioare. Unul dintre motivele pentru care lumea se rupe de realitate este chiar fuga de a gasi o solutie la problemele care ne apar in fiecare clipa a vietii…Aceasta intalnire avea ca scop scaparea de prejudecati si gasirea linistii interioare – doua lucuri care au un rol decisiv in gasirea jobului perfect, activitatii perfecte, oamenilor perfecti pe care i-am putea intalni si cu care am putea crea o lume mai buna in definitoriu.

Organizatorul acestui eveniment, Alex, un tip cu o minte foarte bine organizata, a incercat sa ne introduca pe fiecare dintre noi intr-o discutie care usor s-a transformat intr-un monolog prelunjit, foarte rar interupt de cei care au avut mai mult sau mai putin curaj, mai multa sau mai putina inspiratie si de ce nu… mai multa sau mai putin cunoastere…sa intervina in discutie si  sa-l contrazica, completeze sau afirme pe invitatul special al intalnirii Ovidiu Dragos Argesanu.

Dansul a incercat sa ne povesteasca parcursul intregii lui vieti, o experienta mai mult decat interesanta, presarata cu multe momente de cumpana, multe momente de caderi dar si multe momente de eliberari si zboruri spre inalt. Dincolo de limbajul pe care doar cei cu o pregatire de natura spirituala l-ar intelege, cred ca totusi a reusit sa ajunga la fiecare dintre cei care au ales sa se numere printre cei 15 participanti la aceasta psiho-intalnire. Fiecare dintre noi am avut de unde alege sa-l privim, din ce unghi sa-l vedem pe Dragos… ca simplu cetatean, ca medic, ca maestru, ca spirit in cautarea adevarului, si in cele din urma ceea ce ne uneste pe toti, incercarea de a-l intelege pe Dumnezeu!

Din momentul in care a reusit sa ne aduca pe toti la un numitor comun, am reusit sa intelegem de fapt scopul intalnirii: ca fiecare sa-si ia si sa dea celor prezenti experienta, cunoastere si energia de care aveam nevoie sa ne completam puzzlelul personal…sau mai bine zis viziunea noastra asupra vietii, calea noastra in viata, jaloanele pe care le avem de ocolit sau gropile peste care sa sarim  dar si autostrazile soarelui care sa ne duca la mare!

Dragos n-a facut decat sa ne arate ca toti dintre noi va trebui sa trecem peste incercari, pentru unii mai dure, pentru altii mai usoare , pentru a intelege viata in sine…

Aceasta discutie ne-a aratat ca fiecare dintre noi va avea un moment in care sa alegem incotro se va indrepta viata noastra, cu cine, in ce domeniu… astfel de alegeri te marcheaza. Apoi fiecare dintre noi va trebui sa treaca peste frica de moarte – experienta lui Dragos in care stiind ca ar putea sa ajunga in scaun cu rotile daca se duce la un raliu, dar totusi a ales sa-si urmeze sufletul este una din incercarile peste care orice om trebuie sa treaca. Stii ca ti se poate intampla ceva nasol intr-un loc, dar te rogi la Dumnezeu sa-ti ofere toata protectia lui si sa-ti faca incercarea mai usoara. In astfel de momente doar credinta, acceptarea oricarui viitor probabil te pot salva de la adevarata moarte, care este cea a spiritului.

Ucenicia lui in manastire la parintele Argatu, a fost ca o poarta deschisa si pentru noi, pentru a intelege, a ne deschide mai mult catre existenta lumii de dincolo, catre ceea ce nu se vede cu ochii fizici dar sufletul stie ca este adevarat, catre Dumnezeu in esenta! Discutia pe aceasta tema a dus la intrebari, raspunsuri pe care pana la urma doar noi prin experienta proprie ne putem convinge ca ceea ce a spus Dragos este adevarat sau fals. Nu poti sa-ti dai cu parerea fara a fi experimentat, dar unii au incercat sa faca asta…nu poti sa afirmi ca exista sau nu exista demoni, ingeri, Iad si Rai, sau mai stiu eu ce, pana nu treci prin experienta care sa-ti deschida poarta catre adevar. Ceea ce m-a bucurat insa a fost ca cei prezenti au fost curiosi sa afle mai multe despre acest domeniu. Sunt sigura ca dupa aceasta discutie vor cauta mai mult, se vor intreba mai des : “ Este adevarat? Exista? Se poate? Dar pot si eu?”, Doar cautand continuu poti afla raspunsul.

Ceea ce a creat o dizarmonie in discutia noastra a fost legat de subiectul numit “familia” si rolul ei in societate. Este importanta? Nu este? Te poti dezvolta mai bine ca spirit in sanul unei familii sau cu un singur parinte? Au existat mai multe puncte de vedere in timpul discutiei…fiecare aparandu-si practic propria existenta : “e mai bine asa, ca asa am facut eu!”. Cei care au o familie voteaza pentru, cei care vor sa stea singuri voteaza contra si tot asa… Domnul psiholog, unul dintre participanti, n-a facut decat sa-si explice viziunea lui asupra vietii in legatura cu familia… si cum toti am ajuns la aceeasi concluzie : “ca toti avem dreptate in felul nostru” – nu s-a mai certat nimeni…

Raspunsul la faimoasa intrebare: “Ce  se-ntampla in 2012, trecem intr-o noua dimensiune?” a fost cat se poate de evaziv…”Sunt prea putini care fac bine, prea multi care fac rau ca sa se schimbe ceva in bine in urmatoarea perioada”. Asta cred ca e un punct de vedere mult prea realist…totusi lucrurile s-au schimbat, se observa si pentru necunoscatori – de la gunoieri care vorbesc despre refulari din subconstient si pana la sfinti de cer zece care se afla pe aceasta planeta Pamant. Daca unii nu vor sa vada ca lumea se deschide spre spiritualitate, ca multi dintre noi suntem treziti , ca nu mai putem fi mintiti in fata…si poate nici pe spate… este numai alegerea lor. Realitatea este un pic diferita. Cea mai buna dovada este chiar intalnirea de la Monday’s – unul dintre cei mai evoluati oameni de pe la noi si niste oameni simpli , angajati in multinationale, care sunt in cautare de alt job, unul mai bun, care sa ii reprezinte  si sa-i ajute mai mult in evolutia lor.

Pentru mine a fost o experienta mai mult decat minunata, care m-a facut sa vad dincolo de cuvinte, dincolo de gesturi, de mimica, de spatiu si timp, o adevarata calatorie prin viata lui Ovidiu Dragos Argesanu. M-am simtit efectiv plimbata intr-un mijloc de transport necunoscut prin fiecare moment crucial din viata lui, fiecare clipa care i-a marcat viata, fiecare poarta pe care a intrat, fiecare obstacol pe care l-a depasit, privita dinauntru si dinafara in acelas timp!

La sfarsit, cand discutia in contradictoriu legata de familie s-a terminat, am aterizat din nou pe un fotoliu confortabil pentru un corp de patruzeci si ceva de kilograme, dar neincapator pentru toata energia adusa in mine odata cu vederea acestui film regizat prea bine de cine altul decat de Dumnezeu in persoana!

Cristina Corovie


6 Iunie

un comentariu pana acum

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Experienta Ovidiu Dragos Argesanu

Lunea aceasta, 4 iunie, am luat parte la o noua seara Monday’s.

A fost o experienta unica, caci am avut ocazia sa cunosc „un nebun simpatic”, pe Ovidiu Dragos Argesanu.

A vorbit mult si frumos, intr-un limbaj putin accesibil majoritatii.

Argesanu este o experienta, o traire, pentru care daca nu esti pregatit nu o vei intelege.

Mult evoluat fata de majoritatea, el a incercat ca in putinele ore petrecute impreuna sa ne impartaseasca din viata lui, din ce a experimentat, trait si simtit de-a lungul vremii. A oferit „sfaturi” din experienta sa, a raspuns la intrebari si a socat prin sinceritate si povesti.

Am mers curioasa si am plecat vrajita de acest spirit care in calatoria sa aici incearca sa evolueze si sa-i ajute si pe altii s-o faca.

As putea incerca sa reproduc o parte din ideile pe care ni le-a spus, dar prefer sa nu.

Este mai bine ca fiecare din noi sa aiba propria lui experienta cu Ovidiu Dragos Argesanu …

Adela Spînu


30 Mai

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria Invitati Speciali

Invitat special: Dragoş Ovidiu Argeşanu – ghidul pe calea spirituala a dezvoltarii personale

Luni, 4 Iunie, la Monday’s vine Dragoş Ovidiu Argeşanu. Un maestru puternic, un scriitor înzestrat, care predă cursanţilor săi din ceea ce a acumulat, şi nu este puţin. Fiecare carte pe care Dragoş Ovidiu Argeşanu a scris-o este o consecinţă firească a studiilor sale în ceea ce priveşte contactul cu oamenii, problemele lor, boala, magia şi viaţa.

În viaţa de zi cu zi, conceptul de creştere spirituală si cel de dezvoltare personală au tendinţa să se amestece intre ele. Exista multe lucruri care sunt numite spirituale, dar care se regasesc şi in domeniul de dezvoltare personală. In ambele cazuri, cunoaşterea de sine este un aspect important. Multi oameni spun ca nu le place religia organizată, dar ca sunt `spirituali`. Este ceva la cuvantul spiritual, care il face sa aibe o rezonanţă aparte şi să te invite să il studiezi deşi il accepti deja ca fiind corect.

Dragoş Ovidiu Argeşanu susţine că „Dumnezeu nu este unul care te bate cu parul, nu este unul care este gelos, nu este habotnic, nu este nebun, nu-ţi cere să… Dumnezeu este cu totul altceva decât imaginea pe care ne-au creat-o religia, biserica sau mai ştiu eu ce. Este un tip deştept. Punct”.

La intalnirea de luni vorbim despre spiritualitate, despre scaparea de prejudecati, despre gasirea linistii interioare si orice alt topic propus de voi. Monday’s Business and Life Talks are loc de la ora 19:30 la Planters Club&Lounge din strada Mendeleev  nr. 8, aproape de Piata Romana.

Te poti inscrie pentru a participa la intalnire in limita celor 15 locuri AICI.

Ne vedem luni!

Alex Huditan


29 Mai

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

“Daca viata iti ofera o lamaie fa o limonada”

Lunea trecuta, 21 mai 2012, am avut ocazia sa il cunosc pe Iulian Văcărean, antreprenorul social care a schimbat vietile copiilor bolnavi de cancer din spitalul Marie Curie din Bucuresti cu limonada sa.

Un om frumos, un visator, un om de actiune, o poveste incredibila si multa motivatie si dorinta de a face bine – asta am descoperit ascultandu-l cu respiratia taiata pe Iulian timp de 2 ore. Am plecat de la intalnirea cu Iulian cu un sentiment de „woow!” si de admiratie pentru tot ceea ce el face zilnic pentru cei din jurul sau, uitand de multe ori de propria persoana; si de cat de multa ambitie si determinare are pentru a continua ceea ce mie mi s-a parut a fi o munca titanica.

Iulian ne-a povestit despre proiectele sale, despre asociatia sa – Beneva, despre istoria sa personala si multe intamplari care pe mine personal m-au pus pe ganduri.  El ne-a povestit despre cum a inceput si cum desfasoara in continuare activitatea sa pentru strangerea de fonduri pentru copiii de la Marie Curie cu ajutorul limonadei, despre proiectul „Home” – casele pentru studenti, dar si viziunea sa personala asupra vietii.

Iulian se considera a fi un om care isi indeplineste visele, un om care se straduieste pentru el insusi sa fie un om frumos, care zi de zi incearca sa-si gaseasca drumul in viata, care il gaseste pe Dumnezeu in oameni; un om care munceste zi de zi sa-si faca o casa si-n ceruri, sa-i fie bine si pe pamant si care sa se poata trezi bine dimineata, cu drag si dorinta de a incepe o noua zi de activitate intensa pentru a-i ajuta pe ceilalti.

M- a impresionat foarte mult ca in ciuda tuturor dificultatilor prin care a trecut, Iulian crede cu tarie in ceea ce pare a fi motto-ul lui si pe care ni l-a impartasit si noua: „traieste pentru a-ti iubi viata ta proprie; iubeste-ti viata si iubeste-te pe tine insuti cu toate nenorocirile prin care treci; traieste cu bucurie ceea ti se da sa traiesti; iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti si iesi din „colivia” in care traiesti.” Doar in felul acesta vei putea avea o poveste reala, un vis in care sa crezi, si oameni in jurul tau care sa te sustina in tot ceea ce faci.

Iulian spune despre el ca nu are o inteligenta deosebita, dar in schimb a fost inzestrat cu o inteligenta sociala in asamblat lucruri. Poate acesta este motivul pentru care pentru Iulian functioneaza foarte bine „banca favorurilor” – acel grup de oameni care iti este mereu alaturi, care te ajuta cand ai nevoie, dar pe care ii ajuti la randul tau cand au si ei nevoie.

Cuvintele sunt prea putine si sarace ca sa poata exprima ce am simtit eu in acea seara, ascultandu-l pe acest Om Frumos, sorbindu-i cuvintele, simtindu-i emotiile si traind alaturi de el povestea sa, motorul cel mai puternic care il determina sa se trezeasca dimineata si sa isi continue proiectele. Iulian m-a ajutat sa-mi reamintesc de ce imi doresc sa fiu terapeut, de ce ma trezesc in fiecare zi sa continui pe drumul pe care am inceput sa merg, si cum sa transform lamaile din viata mea in limonada dulce a oportunitatilor si fericirii.

Multumesc Om Frumos!

Adela Spînu


28 Mai

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Un exemplu exemplar

Luni, absolut intamplator, am aflat de la prietena mea despre intalnirea de luni, 21 mai, de la Monday’s si m-am gandit ca ar fi interesant sa aflu mai multe despre Iulian Vacarean, sa descopar o alta latura a sa.

Il stiam pe Iulian de la unul dintre proiectele sale, Femei pe Matasari, prima editie din 2011, si mi s-a parut o persoana simpatica, dornica sa faca lucruri, sa schimbe lucruri si sa se implice in cat mai multe proiect, dar nu stiam detalii cu privire la viata lui.

Am descoperit un om exemplu, cald, si total deschis sa ne impartaseasca experientele si intamplarile care i-au schimbat viata (nu intru in detalii pentru ca probabil deja ati mai aflat despre el de la ceilalti participanti sau poate l-ati intalnit deja), si ne-au deschis, poate, si noua, cei prezenti la intalnire, ochii. Asta ramane de vazut, insa…

M-am tot gandit cum sa incep acest articol, sa nu cumva sa-l dezamagesc pe Iulian, si de ce nu, si pe mine, si am ajuns la concluzia ca ar trebui sa spun liber cum mi s-a parut mie intalnirea, sau mai bine spus cu ce am ramas eu dupa intalnirea de luni.

Eu am plecat luni cu un gand absolut minunat despre un om frumos…Cu siguranta stiu ca exista oameni frumosi, stiu cateva exemple, si ma bucura atunci cand descopar altii, pentru ca ma linisteste si ma face sa cred in VISE si sperante…fara de care nu stiu cum ne-am descurca…

Iulian a demonstrat ca visand si sperand, pornind de la o limonada, poti ajunge sa ajuti copiii, sau poti face bine si-ti poti indeplini dorintele si visele.

Pentru a-ti indeplini visele, trebuie sa fii un om curajos, plin de ambitie si avant, un om cu ochiii, urechile si sufletul deschise. Cred ca oamenii frumosi sunt indreptati spre ceilalti sau au un simt pe care unii nu-l au sau nu-l dobandesc in timp, si cred ca asta face diferenta intre oameni, in general. Suntem diferiti prin visele si nazuintele noastre, precum si prin modul in care incercam sa le facem realizabile.

Stiu ca a face bine este “ideal” pentru noi si ridicat la nivel de utopic raportat la vremurile in care traim, dar intalnirea mi-a confirmat inca o data ca “a face bine” poate fi un vis implinit. Cred in teoria bumerangului, ca tot ceea ce dai sau oferi se va intoarce spre tine, mai devreme sau mai tarziu, sau si in teoria cauza-efect, tot ceea ce faci are anumite repercusiuni in timp si spre mai multe directii.

Cred ca ar trebui sa indraznim sa visam cu totii, dar in acelasi timp sa ramanem cantonati intr-o realitatea care ne ofera feed-back si, de ce, nu diverse oportunitati. Noi trebuie sa fim “cu ochii si urechile deschise” in permanenta. Cred ca avem nevoie incontinuu sa ne aminteasca cineva sau sa ne demonstreze ca se poate, ca noi, la randul nostru, sa indraznim sa cutezam, sau poate avem nevoie doar de un simplu imbold.

Unii prefera sa umble cu picioarele goale pe niste carari deja batatorite, pe cand altii prefera sa calce in varful picioarelor pe nori. Cred ca este o perspectiva de alegere cand vine vorba de vise, de a face bine si nu numai.

Tu…ce alegi?

Raluca Mandache


24 Mai

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Visele si oamenii lor

Vreau sa cred ca oamenii din jurul meu sunt aici pentru ca le dau si imi dau valoare.  Cu gandul acesta am venit luni la Planters la invitatia celor de la Monday’s.

Vreau sa cred ca fac lucruri frumoase pentru oameni, lucruri care ii inspira. Dupa ce l-am ascultat pe Iulian insa mi-am dat seama ca mai am putin de lucrat la visele mele si la ceea ce cred :)

Am invatat ca un vis ramane vis daca nu lupti si nu investesti in el. Am invatat ca daca vrei sa faci bine pentru altii trebuie sa iti fie si tie bine. Am invatat ca daca te iubesti pe tine asa cum esti poti sa dai si altora la fel de mult. AM INVATAT ca nimeni nu poate sa iti zica sa nu faci ceva si ca motivatia ta trebuie sa vina din interior.

Multe reflectii pentru o seara de luni!

“Facem sa fie bine!”

Este ceea ce imi vine in minte de cate ori ma gandesc la ce a realizat Iulian pana acum si toate proiectele in care a fost implicat. Face bine pentru copii si limonada lui a ajuns faimoasa. Le da femeilor spatiul de care au nevoie sa isi demosntreze talentul : Femei pe Matasari si creaza spatii frumoase ca Home Matache si Home Matasari. Sub umbrela Beneva toate aceste proiecte frumoase fac bine oamenilor.

“Traiti ca sa va povestiti viata! Si daca va da lamai, faceti o limonada!”

Ascultati-l cand v-o spune pe a lui!

Adina Dedeu


23 Mai

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Multumiri calatorului din „Valea Seaca”

Întâlnirea mea cu Iulian Văcărean, la Planters Club&Lounge, a stat sub semnul providenţei numite „Monday’s”, o întâmplare facebook-iană pe care, cumva, i-o datorez lui Alex Gavriliu şi, mai apoi, lui Alex Hudiţan. Oricare ar fi fost, până la urmă, impulsul care m-a adus către o mână de oameni frumoşi, lecţia binelui şi a nerenunţării la vis, predată parcă temător şi cu o sfială când inocentă, când izbitor de realistă, m-a spart în bucăţii mii, m-a adunat cu grijă, m-a lipit şi m-a redat mie şi, îndrăznesc să sper, şi celorlalţi din jurul meu.

Poate că am început cu stângul la Monday’s. Venisem cu o stare de nelinişte şi încordare încât, sincer, nu mă mir de ce, ca un soldat disciplinat care mă credeam, primul lucru (după „Bună seara!”, desigur) pe care i l-am putut spune lui Iulian (şi, recunosc, nu ştiam nimic despre el!) a fost: „Unde trebuie să plătesc?”. Parcă presimţeam că aveam să aflu mai târziu că „binele nu se întâmplă fără bani … şi fără mulţi bani” sau că „un om care nu este dispus să umble la portofel atunci când are un vis, are doar o idee bună”.

Eu nu am visat să ajung să-l ascult pe Iulian, dar, trăgând linie după câteva ore pe care, treptat, le-am trăit cu bucuria jocurilor din copilărie, am înţeles:

– că putem să dăm viaţă celor mai frumoase poveşti ale sufletului nostru singuri, dar, mai ales, împreună;

– că puteam face mai mult, aşa cum Iulian avea grija de a-i aduce pe „ţiganii săi de la barăci” la şcoală, în fiecare dimineaţă, şi că, pe undeva, fiecare dintre noi avem o „Vale Seacă”, un univers al nostru, plin cu oameni cărora avem ce să le datorăm şi pe care nu trebuie să îi uităm niciodată;

– că avem o misiune de a duce mai departe binele pe care l-am primit, aşa cum îl simţim fiecare;

– că viaţa este o sumă de idealuri atinse, pentru îndeplinirea cărora însă trebuie să şi muncim disciplinat şi cu creionul pe hârtie – da, visele costă pasiune, dar şi timp şi bani;

– că şi un student la teologie a putut să îşi deschidă o cafenea în Regie, unde se găsea cea mai bună limonadă şi se ţeseau seri minunate în jurul poveştilor descântate de cafele;

– că oamenii din jurul tău trăiesc frumos doar atunci când începi cu adevărat să te iubeşti, să crezi în tine şi, mai mult, să simţi că tu poţi să trăieşti frumos;

– că, orice urme ai avea pe trupul tău, chiar înjumătăţit, fericirea se vede întâi de toate în lumina ochilor tăi;

– că a avea pe cineva „dincolo”, încredinţat fiind că este bine, aceasta te confruntă cu tine însuţi şi te ajută să faci „paşi”;

sau mi-am adus aminte:

– că şi eu am primit şnurul galben (de comandant de detaşament), iar asta m-a proiectat într-un soi de nostalgie al cărei timp mi-a deschis privirea şi sufletul;

– că nu este ruşinos să mă întreb „ce o să mă fac atunci când voi fi mare?” (deşi sunt mare, dar am încă atâtea de scos şi de prins în pământul meu);

– că „viaţa nu este numai aici şi acum”;

– că nu sunt singura care primeşte fiecare fulg de nea sau fiecare strop de ploaie care cade ca pe o binecuvântare a celor care nu mai sunt (doar aici şi acum!) într-o duioasă conversaţie;

– că, de cele mai multe ori, gesturile simple, mărunte, cărora, poate, nu le dăm nicio importanţă, sunt tocmai acelea care ne conturează fiinţa şi ne apropie de Iubire;

– că ne agităm într-un etern balansoar şi, atunci când avem calea deschisă spre a trăi, nu mai putem vedea;

– că, pentru a ajunge la împlinirea unui vis, schimbul pe care am fi obligaţi să-l facem cu viaţa nu este nici acela de a „călca pe cadavre”, nici să ne murdărim sufletele, în speranţa că, oricare ar fi metodele, oricum „dincolo” nu ne mai aşteaptă nimic;

– în mod paradoxal, uităm că, la acelaşi capăt de fir, viaţa şi moartea sunt, deopotrivă, forme ale unui vis; ele se întrepătrund, se atrag una pe cealaltă, se deschid şi se închid cu o repeziciune care îţi taie răsuflarea sau îţi umple golurile paşilor;

– că ar fi mai bine să ne creionăm cu sufletul viaţa, chiar dacă, pe alocuri, cartea este deja scrisă şi paginile ei trebuie răsfoite cu atenţie;

– că trebuie să ne asumăm totul, cu bune, cu rele, pentru că noi suntem pretutindeni, avem nevoie doar să ne ascultăm bine şi să pornim (sau să continuăm!) călătoria … trebuie să trăim!

Ioana Pădurariu


23 Mai

0 comentarii

Adaugat de Alex Huditan in categoria De la Participanti

Negot pentru oameni

Am ajuns la Mondays in ideea de “deschis” catre nou, catre oameni “altfel”, iesiti din tipare. Nu aveam asteptari si nici nu stiam cine este cel care va vorbi, insa am ajuns sa il cunosc pe Iulian Vacarean. Un om sincer, si desi suna a cliseu, un copil mare. Cred ca asta il si ajuta in ceea ce face, in a ajuta.

Cred ca nu e constient cu adevarat de cat de multi oameni a ajutat doar prin simplul fapt ca…. a facut limonada. Au fost “atinsi” si oamenii care au participat si si-au schimbat viata datorita acestui lucru. Este un om care stie cand poate fi modest, si cand nu trebuie sa fie. Aduce “prospetime” in locul in care “face un popas”. E simplu si mi-a placut ideea lui de “banca de oameni”, ca daca ajuti un om, acela la randul lui te va ajuta si el. Un fel de negot. Cineva la intrebat daca nu se foloseste de oameni. In ceea ce face Iulian, nu mi se pare potrivita expresia, insa da….. apeleaza la oameni pentru a ajuta alti oameni.

Nu sta locului, alearga intr-una si nu ii place sa piarda timpul. Intr-o lume in care oamenii cred ca dupa o zi de munca e normal sa stai, el iti arata ca daca stai, ….. totul sta. Daca te misti, poti schimba ceva.

Alexandra Georgescu